sâmbătă, 12 martie 2011

Căutări

 Pentru mine, arta de a frunzări lumea pe toate părțile ei, de a căuta în catacombele sufletului cu durere câteodată, ca în chirurgie, fără a-mi păsa că perioada de convalescență ar putea fi mai lungă decât normal, îmi dă satisfacția de a descoperi noi tărâmuri necunoscute. Pentru asta e nevoie de răbdare, doar de multă răbdare. Cutreier tărâmuri și descopăr încet reacțiile stranii ale psihologiei umane. Mi-am dorit un zbor planat și iată-l acum descoperit cu amplitudinea pe care am visat-o.Organismul uman e foarte rezistent. Nimeni nu a calculat la câte șocuri de lumină și gând poate rezista omul. Dar iată că omul a ajuns și pe romanticul astru, cu gândul și obsesia, cu încărcătura tehnică pe care și-a construit-o singur, cu frământări succesive, pas cu  pas, până la pragul de lumină visat. Visele devin realitate cu stăruință și răbdare.

Un comentariu:

  1. http://eravietii.blogspot.com/2011/03/19032011-luna-la-perigeu.html?spref=fb

    RăspundețiȘtergere