Sunt aici in orasul aproape fara nume, unde imi petrec timpul ca o pasare cantatoare ce nu are voie sa cante. Visele mele se clatina la fiecare aducere aminte. Sunt o biata roaba a sentimentelor.
Imi lipseste marea cu rasuflarea ei continua, cu miscarea de felina si fosnetul peste care se ridica tipatul pescarusilor.
Mi-e dor de imbratisarea razelor de soare.
Ganduri ce-mi incalzesc sufletul.
Vino cu mine in strafundurile involburate ale sufletului sa ne cufundam cu dor in valurile marii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu