mă face să iubesc noaptea
și nu mai fug
înfometată spre lumină.
Strigătul se sufocă în beznă,
oprit la marginea unei stânci,
de pe care văd cerul
rupt de cometele
ce-ți umplu privirea.
Ochii-ți se transformă ades
în cioburi de oglindă
care împart viața în bucăți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu