lui Cătălin Ungureanu
Clipe grele, dor de-aproape,
iarna vine semn să-mi dea
și zăpada grea de ape
se așează stea pe stea...
Caut iubirea ce fusese
calde mângâieri să-ntorc
între gene-mi roua țese...
Nu mai știu ce gânduri port.
Mă îndeamnă stranie zarea
înspre care merg mereu,
vânturi îmi opresc suflarea,
dar te-aștept pe drumul meu.
Umbra îmi rămâne-n urmă
pas cu pas mă urmărește...
Din coșmar cad stele-n urnă
și durerea-n noapte crește.
Drumul se sfârșește-n valuri
am uitat de ce exist...
Tot te caut în albe maluri
și mi-e chipu-n lacrimi trist.
Dă-mi măcar o clipă nouă
să te am, să cred în noi...
Iarna, frigul mă îndeamnă
iar la vise cu amândoi.
Vino iar, în brațe adună
trup ce plânge primăveri,
miez de iarnă și furtună...
Dragoste vreau iar să-mi ceri!
Jillian Goldin - Through sand and snow
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu