Ceai de iarnă

 Căldura ceaiului ce-l beau şi gândul mângâietor ce zboară tot la tine spun clipei :
"Rămâi, e aşa de bine!"
Meşteşugite vorbe caut ca să-ntrupez iubirea ce ţi-o port.
De aş putea turna în forme noi dragostea veche de milenii pe pământ, frumos ar fi.
Ar fi mereu întreagă ca la început. Dorul n-ar fi decât de-o clipă. Şi căutarea n-ar avea rost.
Tăcerea nopţii de catifea îmi limpezeşte gândurile şi văd visele şi le înham la plugul care ară liniştea.