Respirații tăiate de vânt, alteori de cuvinte,
teamă de întuneric, de neant,
de vise, de înfrângeri,
de umbre, de mine, de tine...
Singură, deprimată, neajutorată
mă desprind de tot și toate,
mă regăsesc pierzându-mă din nou.
Destinul ne aruncă totul în față și
într-o zi știu că îmi va forța mâna...
Ia-mă și du-mă departe,
acolo unde nu există teamă,
du-mă în magicul clipei,
în cea mai strălucitoare noapte...
acolo unde e doar lumină de stele,
lumina fierbinte din interiorul tău.
Acolo vreau să fiu mereu.
Și tu... să stai de veghe.
Du-mă departe de mine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu