luni, 21 martie 2011

Rost

Nu trebuie să faci excese de omenie și bunătate dacă nu le simți, dacă nu trăiești momentul. Decât să fii în afara sferei sentimentale a celuilalt, mai bine să nu mai fi. În ziua de astăzi comunicarea e cea mai de preț, fără ea nu putem supraviețui pe plan spiritual. Nu putem trăi ca niște momâi, este insuficient. Zâmbetul cuiva și numai atât poate constitui un impuls spre mai bine. Înțelegerea spală gustul amar al tristeții crescute din rutină, din nervii storși de această reluare nesfârșită a acelorași fapte și întâmplări, al supărării aduse de pierderea sensului și rostului vieții fiecăruia. Cuvintele fac totul mai ușor. Înțelegerea ne transformă în ceea ce suntem cu adevărat, mai mult decât simple piese dintr-un joc de șah. Oamenii nu pot fi înlocuiți așa, ca într-un joc. Nu e imposibil să vedem adevărul, să înțelegem ce e cu adevărat important. Suntem la origine ființe sensibile, pline de curățenia copilăriei încă neîntinate. Transportăm sentimente de la unul la celălalt, transfigurăm sunete sub atâtea forme.
Ce minune să descoperi aceea strălucire a ochilor copilăriei la cel de lângă tine, a zâmbetului curat!
Puritatea e o ofrandă adusă Zeului veșnicei tinereți. Chiar dacă timpul nu stă în loc și mâine pare că vine după un veac nu e imposibil să credem că Totul are rostul lui. Trebuie să învățăm ca pe anumite porțiuni din drumul nostru să ne ținem de mână pentru ca bezna să se transforme în soare. Să recuperăm împreună tot ce s-a pierdut pe drumul sinuos.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu