Din trupul tău îmi fac culcuş în fiecare seară şi mă topesc adânc şi ard, eliberată de iarna somnului străin.
Tu eşti semnul că exist, că sunt tot eu şi că iubesc.
Un pas mai e şi-mi vei alina setea cu vin albastru,
un pas mai e şi voi deveni din ce în ce mai eu. Tu îmi luminezi viaţa ca un far, te ridici şi luminezi,
iar eu par doar umbra care trece prin viaţa ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu