Strada e pustie. Câte un trecător grăbit mai apare, din când în când, spărgând ora cenușie a dimineții.
Aerul răbufnește și o pâclă se ridică străvezie stăpânind copacii și strada. Orașul. Frunzele se împrăștie și fâșâie în vântul ușor ce tremură imaginea.
Astăzi n-o să se ridice soarele. Străzile vor rămâne încărcate de amintiri cu prea puține flori pentru suflete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu