Te vei îneca în sângele meu albastru precum noaptea care se lasă. Șoaptele de dragoste le vei prinde în pâlnia urechilor și vor susura ca un izvor de nemaiauzite muzici. Ca de pe un pod de roze parfumate îmi voi da drumul în privirile tale spre nopți de vis. Te voi dezbrăca încet de toate sentimentele contradictorii și vei aluneca în brațele mele ca un râu răcoros. Te voi inspira adânc până când ochii mei se vor umple de albastru. Vom face un salt înalt înspre stele și vom mai aprinde o candelă ca o diafană arătare. Apoi, prin noaptea căptușită cu stele mărunte, ne vom strecura printre gânduri și vom păși peste arcada dorințelor. Te voi hrăni cu povești orientale ca un dans șerpuitor. Vom aduna tot albastrul în suflete vibrând într-o simfonie a dragostei. Focul ne va dansa pe trupuri și departe în bolta imensă a nopții vom fi două lebede transparente pe un lac încălzit de inimile noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu