Vis

Îngenuncheată şi învinsă, înegurată de noaptea ce pătrundea în oase şi însemnată pe viaţă de tristeţi, m-am oprit în preajma ta. Am privit la steaua ce o aprindeai bănuitor, uitându-te cu ochi blânzi la conturul meu ce ardea în flăcări mari albastre ridicate din neant. Şi-apoi am prins în mâini ofrandă pentru vise, astrul alb, strălucitor, rotund şi ceaţa s-a rostogolit încet din mine. Vedeam clar liniştea şi m-a cuprins binele, ţinându-mă strâns la piept. M-am îmbrăcat c-un nor alb şi am plutit spre vise mai frumoase.