Mi-e teamă de seara aceasta...
Peste întunecime sunt aruncate
atâtea ramuri înflorite şi o muzică
răsare din pământ.
Mă tem şi sângele încălzit
ascunde scrumul nerăbdării
pe furiş.
Hoinăresc într-o grădină japoneză
cu aceleaşi ramuri înflorite,
cu aceeaşi seară răsturnată-n neliniști, printre frumoase ghirlande înmugurite.
Îmi tremură încet pe geană
tăcerea, suprema clipă,
şi aceeaşi teamă
spre fulgerarea secundelor
în pripă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu