Descifrare

"Totul rămâne neschimbat, doar viaţa trece-n moarte!" şopti pasărea de nisip de pe umărul meu.
Un foşnet parcă se mai auzi şi o rază de soare-n asfinţit îmi împleti culcuş.
Hieroglife uriaşe păşeau pline de sens când orbul pipăia trupul amforei pline de lacrimi, pe când ea, tot mai însetată de iubire, se opri o clipă să respire.
Atunci pasărea se împrăştie cu un oftat neînţeles. Şi-am luat iar semn cu semn, o hieroglifă lângă alta, păşind, încercând să refac scrierea în ce-ar fi vrut să fie şi nu a fost.