Clipe de taină

Te căutam atunci când cădea din cer zăpada și nu te găseam, am urlat atunci "Lasă-mă! Cerșesc o rază de lumină acum, poate că mâine nu va mai fi timp...de-mi dai, nici lumina nu o sa te mai doară, nici speranța și un colț de rai îți voi dărui din suflet."
Clipele, aripi de vis, pumni de cioburi sclipitoare se vor pierde în spațiul parfumat pe care îl port cuprinsă sub bolta conturului tău. Lumini am ridicat din seva frunții, puterea am tăinuit-o iubind, răbdarea mi-a fost armă și m-am apărat când nu puteam răbda și am sorbit din izvorul păcii nesecat. În noapte, mintea mi-a luminat făcându-mă purtătoare de soare și tihna dulce m-a trezit.