Aşa cum dorm în raza dulce,
luceferi stau pe pielea mea,
făcând uşor moi ţesături de catifea,
în straniu vals prin noaptea grea.
Am strâns în mine nopţi şi zile de chin stelar, de năluciri şi acum nu ştiu ce somn aş mai putea să aflu, nu ştiu ce vis să sorb de la rădăcini, ca să pot să dau iar fericirii zbor. Încerc să scot din durere vise, apoi să deştept în mine suple muzici şi roza iubirii pentru tine s-o cresc la piept. Nu o să mai pun piedici în calea stelei care luminează pentru noi, delirul nu mai vreau să treacă-n alt delir.
Fără de tine sunt doar un suflet călător şi singuratic, chinuit şi orb, uitat de timp şi lume, ce nu îşi află rostul, aşa că te aştept dormind.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu