Tot cerul pe umeri

Suntem copaci cu rădăcinile adânc înfipte în pământ și mâinile ridicate spre cer, implorând izbavire.
Ținem cerul pe umeri, copleșiți de greutăți și durere, dar privirea ne e ridicată și scrutătoare. Fragili și totuși atât de puternici. De-am ști cu toții că numai trecutul ne ajută să mergem mai departe...mândria că ne tragem din stejari seculari...
Puterea ne-o dă seva pe care o sorbim cu sete din Mama-Pământ. Din casa noastră. De acasă.