În lăcaşurile sfinte se odihnesc în urne cenuşile unor oameni care se găsesc rar. Acolo lumina cade aproape perpendicular pe stâlpii albi. Lăcaşurile astea sunt undeva poate în nişte singuratice insule din Egeea.
Acolo setea pentru călătorii mai frământă şi astăzi imaginare pânze, brăzdate de noduri pescăreşti. Acolo se pot duce la înălţimea urechii scoici trandafirii din care murmurul sidefului curge ca o miere divină.
Acolo sufletul se umple de alb și albastru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu