Mult timp am încercat să-mi schimb idei și dorințe. M-am
lăsat doborâtă lângă Templul vieții, apoi am încercat să-mi schimb înfățișarea,
crezând că astfel nu voi mai suferi. Am rupt din mătasea nopții steaua mea
și-am învelit doar o dorință. Libertatea gândului. Am ascuns-o pentru că timpul
devenise scurt și mă presa trecutul să tai vechi rădăcini de somn și de
trezire. Rămăsesem blocată, pe marginea tristeții, în veghe, între ziduri
nepăsătoare ce nu mă lăsau să zbor spre nori, punând frâu gândurilor toate. Aș
fi vrut să mă preschimb în ploaie de stele ce mângâie cerul și din comete să-mi
fac șuvițe aurii, dar am rămas aici pe margine de stâncă și apa mă cheamă.
Mi-arunc privirea-n valuri și ochii adună stropi de rouă. Timpul pare prea
grăbit...și mă simt blocată-n labirintul lui cu mâinile întinse spre stele. Se
răzvrătesc gândurile-n mine și secundele ticăie surpând turnul timpului. Caut
un punct de sprijin pentru ziua ce vine, dar mă adâncesc în apa singurătății ce
mă ascunde. Mă atrage încă flacăra aprinsă a dorinței și mă întreb de sunt
aproape de firul alb al zorilor. Pentru o clipă, inima se scufundă în pace și
simt parfumul noii zile ce stă să se-mplinească. Golul imens al durerii
se-acoperă cu speranță. Privesc trecutul și nu îl mai vreau parte din mine.
Sunt colțuri de stâncă prea multe, ascunse-n zăpezi și drumul nu mai e
descoperit pentru călătorii. Încerc să văd mai mult decât reflexia mea în ape
și nu reușesc... Adevărul despre mine este mereu în schimbare. Am clădit un vis
pe un drum suspendat și îl străbat pe vârfuri, temătoare. Cu mâinile mi-am
păstrat echilibrul și din ape și lumină au apărut culori de curcubeu. Viitorul
m-a primit în brațele sale. Mai am timp suficient să ajung la visele mele? Voi
ma avea forță să fac ceea ce am de făcut? Cred în ziua de mâine și mai descopăr
speranțe în locuri în care sunt greu de găsit. Știu când să vorbesc, știu când
să ascult și știu că singura cale e calea dreaptă. Am învățat din greșeli
măreția clipei. Totul e un puzzle lăsat spre rezolvare. Păstrez dorința cu
gândul că binele va exista mereu. Păstrez dorința de a fi așa cum vreau.
Tristă, bucuroasă, fericită, iubită, frumoasă, liberă. Cu tot ce e bun și rău.
