Iarna stă aici întregită, e frig
și sufletele toate stau în casă
lângă focul pâlpâind.
Eu trec pe străzi
trăgând în nări
aerul curățit de nea.
De furtuni s-a stins și cerul
liniștea din jur o sorb
printre fumurile grele
ce se ridică peste trunchiuri cenușii.
O muzică se-aude de undeva din apropiere ca și cum cineva
șoptește cuvinte de dragoste.
Simt că durerile pier și undeva în suflet,
stele se adună pentru sărbători.
Treci ușor, nu stârni iarna sufletului străin
ce se întinde în tihnă când fulgii cad
peste pleoape și înghețate ape!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu